Noi suntem grădina cu flori
Autor: Toma Coca  |  Album: Iubire infinită  |  Tematica: Zidire spirituala
Resursa adaugata de cocatoma in 17/06/2017
Noi suntem grădina cu flori


La țărmul mării am poposit,
În val să-mi cânt bucuria.
Căci jertfa Ta m-a mântuit,
M-a salvat la Golgota, Iubirea.
La țărmul mării m-am așezat,
Ca să îmi plâng tristețea,
Căci am pornit pe acest pământ,
Pe drumul ce scrie - DUREREA-



Aș vrea să plâng de bucurie,
În val să-mi cânt durerea...
Sunt un nomad fără de casă.
...Aștept venirea sfântă...
Sunt călător în lumea largă...
În gând port primăvară.
Îmbrac dorințele în mii de flori,
Brodez visele cu muguri.



Și mă ascund în noapte...
Norul ploaia-și risipește,
Printre frunze privesc cerul
Înflorind în mine dorul...
Vasul meu e plin de perle,
Adunate din durere.
În roua dimineții Tale spălat,
Lacrima-mi, picur curat.



Înmiresmat îmi este visul.
Privesc cerul, văd - Paradisul -
Chemări albastre, cu glas pur,
Iubirea Ta fără contur.
Îmi e ușoară acum clipa,
Și-Ţi simt apropierea,
Parfumul, mireasma crinilor,
Alin pe calea durerilor.



În mine a înflorit gândirea,
De Sus, m-a învăluit Lumina.
Ploi sfinte m-au udat,
Și-a început să încolțească
Dragostea, floare frumoasă.
...Las pe drum a ei mireasmă...
Tu o ocrotești, să crească.



Acolo sus!... La Golgota!
Mi-a înflorit - IERTAREA -
Sufletul meu, crin alb, ca dar,
Spălat în sânge, la Calvar,
Speranța-n floare de măslin,
Gustul ei dulce de smochin.
M-ai însoțit mereu pe cale.
M-ai întărit în încercare.



Înrourată pe-o garofiță,
Răbdarea-mi stă pitită.
Lumea toată mi-o vede,
Îi minunam cu gingășie.
Bunătatea m-a încoronat,
Pe drumul pe unde am călcat.
Rod bun mereu am adunat,
Cu drag, la toți am dat.



Noi suntem grădina cu flori,
De Isus udate în zori!
Și niciodată nu ofilesc,
Cei care-n bunătate, dăruiesc.
Noi suntem florile în lume...
Călcate de oameni în ale lor urme,
Dar... cale suntem pentru ei,
Cu-nţelepciune,-i îndrumăm spre Rai.



Jos, ofilite, nu vom rămâne!
Călcate de oameni în picioare,
Petalele noastre zdrobite,
Vor lăsa mireasmă pe cale...
Urcușul nu ne e covor de flori,
Dar ne însoțește mireasma Cerului,
Ce-i mai puternică decât o floare.
E Mântuirea!... Marea Salvare,
Scrisă de Isus cu sânge,
Din Jerfa-I Mare.

Toma Coca, PATTADA/17/06/2017
Statistici
  • Vizualizări: 945
  • Export PDF: 1
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni