DRAGOSTEA

Multe daruri minunate ne-au fost lăsate sub soare
Însă dintre toate acestea, dragostea e cea mai mare.
Dacă și-n această zi mai simțim prezența Sa
Este fiindcă Domnul nostru și-a reînoit DRAGOSTEA!

Mulți aleargă după bunuri și după un trai luxos
Ca la final să constate că nu le sunt de folos,
Fiindcă orice bogăție pe pământ de ai avea
Tot ai fi sărac lipit de ți-ar lipsi DRAGOSTEA!

Când prietenul cel mai bun ți-a greșit, te-a mâniat
Și te-a cuprins fără știre al supărării păcat
Cine îți va da putere și curaj să-l poți ierta?
Răspunsul e foarte simplu. Bineînțeles, DRAGOSTEA!

Ne rugăm pentru cei dragi care nu s-au pocăit
Și care în oastea Lui nici astăzi nu au venit.
Însă oare ne oprim? Nicidecum! Vom continua
Cea care ne motivează, cine este? DRAGOSTEA!

Când așa de minunat frații vorbesc din Scripturi
Dragostea pentru adunare inundă a lor făpturi,
Căci altfel vă spun: degeaba frații ar mai predica
Dacă în predica lor nu am simți DRAGOSTEA!

Acum două mii de ani, la Golgota pe deal sus
Fără nici-un fel de vină era răstignit Isus.
Cine l-a ținut pe cruce? Căci putea jos să se dea
Și l-această întrebare răspunsul e: DRAGOSTEA!

Timpul stă pe loc, nu trece, ba mai mult râde de noi
Și ne spune: Oameni buni, nu trec eu, ci treceți voi
Toate într-o zi vor trece, nimic nu va rămânea
Singura ce-o să rămână o să fie: DRAGOSTEA!