S-a înființat Asociația Resurse Creștine!

Citește
David şi Goliat
Autor: Teodor Codreanu  |  Album: Alfabetul limbii sfinte  |  Tematica: Incurajare
Resursa adaugata de lumineaza in 14/02/2017
David şi Goliat

Puterea Ta, o, Doamne
Mereu ne-a învăţat
De ea şi azi ne spune
David şi Goliat

Acest tablou, o, Doamne
În care-ai oglindit
Aleşii Tăi din oameni
Prin care Te-ai mărit

În el vedem credinţa
În el şi planul Tău
În el şi diferenţa
De om şi Dumnezeu

Cum Tu alegi din oameni
Pe cei ce i-ai păstrat
Şi lupţi cu ei în lume
Să-nvingi pe Goliat

Şi cine-s, oare, Doamne
Pe care vocea-Ţi cheamă?
Acei mai mici în lume
Şi nebăgaţi în seamă

Cu ei în orice vreme
Făcutu-Ţe-ai un zid
Şi stâlpi la orice valuri
Ca tânărul David

Aici se-ncurcă omul
Şi lesne,dă chiar greş
Că nu-Ţi cunoaşte planul
Şi nici pe cei aleşi

Şi-n orice timp din viaţă
Şi azi şi-n alte dăţi
Ei au privit la faţă
Şi nu la calităţi

Dar orice luptă dată
Şi orice biruinţă
A fost determinată
De fiii de credinţă

Zadarnic, fîlisteanul
S-a increzut in el
Căci i-a căzut şi planul
Şi capul, tot la fel

Nu s-a gândit vreodată
Păgânul uriaş
Că el cădea-va pradă
Ucis de-un copilaş

Când patruzeci de zile
Răcnind privea spre cer
Cu corpul tot în zale,
Abia vedea de fier

„Să-mi scoţi acum, Israel''
Răcnea ca un barbat
''Sunt gata de bătaie,
Deci,scoate-mi adversar

Să vină de vrea,Saul
Sau chiar altul să vină
De vrea să-şi vadă trupul
Şi sângele-n ţărână

Veniţi de-aveţi îndemnul
Veniţi de vă luptaţi
Chemaţi-L şi pe Domnul
La care vă-nchinaţi

Chemaţi-L să v-ajute
Pe Dumnezeu din cer
Căci nici El nu vă scoate
Din braţul meu de fier"

Şi cum scotea păgânul
Cuvinte de-ngâmfare
Oştirea filisteană
L-aplauda mai tare

Zbierau,urlau într-una
Urcau tot pe Carmel
Porneau să vină-n goană
S-atace-n lsrael

Vai,tabăra lui Saul
De teamă cum răcneşte
Ca oile-ntr-un staul
Când lupul Ie pândeşte

A disperat şi Saul
Şi cortul său cel mic
Că nu era-n Israel
Un om aşa voinic

Treceau fiorii morţii
Prin Saul şi popor
Când s-au convins cu toţii
Că n-au un luptător

Dar vai,că filisteanul
Înainta mereu
Şi-ameninţa cu pumnul
Hulind pe Dumnezeu

Oştirea lui în spate
Ca norii mari de ploaie
Urlau grupaţi în cete
În linii de bătaie

S-a dus orice speranţă
Iar Saul,vrând,nevrând
Dă ordin la uştire
Să stea şi ei în rând

Şi cheamă acum sutaşii
Copiii de oştire
S-aleagă dintre dânşii
Cei mai voinici din fire

Şi unul dintre-aceştia
Văzut mai dezvoltat
Să reprezinte oastea
Luptând cu Goliat

Căci,iată nu-i scăpare
Păgânii se răscoală
Dar vai,că nu-i nici care
Să-şi ieie îndrăzneală

Se-apropie amurgul
Se-apropie şi leul
Tristeţea umplu cortul
Şi tabăra lui Saul

Pe margine de coastă
Târât prin răzoraşi
Venea, zorit spre oaste
Zâmbind, un copilaş

Cu faţa lui plăpândă
Cu părul lui bălai
Era tocmai din Iuda
Un fiu de-al lui Isai

O praştie-avea-n mână
Şi-o traistă în spate
Venea s-aducă hrană
Şi veşti de sănătate

Dar nu ajunse bine
Plăpândul de copil
Şi-aude filisteanul
Hulind pe Israel

Stă tânărul o clipă
Mirat de prima veste
Şi se grăbi îndată
Să-ntrebe cine este

„Un om fără de milă,
Un filistean din Gad
De patruzeci de zile
Huleşte ne-ncetat”

„Şi cum de-aveţi răbdare
Primiţi aşa blesteme
Nu v-aţi sculat nici care
Să-l stingeţi de pe lume?''

„Asta-i poveste veche
De când căutăm noi unul
Dar nu găsim pereche
Să lupte cu păgânul

Şi iată filistenii
Ca stelele pe cer
Ne ia ori azi, ori mâine
Desigur. prizonieri"

„Voi, casa lui Israel,
Voi,fii de Dumnezeu
Voi, speriaţi de-un demon?
De-un spirit de ateu?

N-avem un Tată-n ceruri?
Voi n-aţi citit deloc
Cum Şi-a scăpat poporul
Prin apă şi prin foc?

Cum a oprit Iordanul
Şi Marea egipteană?
Nu va opri un câine
Din naţia duşmană?

Eu merg să lupt cu-acela
Pe toţi vă voi convinge
Că-l satur eu de hule
Îl satur şi de sânge

Cu firea lui isteaţă
Umplut de îndrăzneală
Şi-a strâns în jur atâţia
Ostaşi pentru răscoală

„Tu vrei să mergi, copile?
Tu poţi să faci un salt?
Când el pe lângă tine
'i de două ori mai 'nalt

Şi el e om războinic
Crescut de tinerel
Tu nu eşti, dragă, vrednic
Nici nu-ncerca, de fel"

„Voi nu-mi veţi stinge zelul
Să-mi spuneţi orice-aţi spune
Eu merg. Spuneţi lui Saul
Că eu îl voi răpune

Eu sunt păstor de turmă
Crescut de tatăl meu
Şi nu demult, în urmă
Am sfâşiat un leu

Vezi, robul tău de faţă
Nu prea mult timp s-a scurs
De când cu-aceste braţe
Am omorât un urs

Acel ce mi-a dat leul
Şi ursul să-l înving
Acela-mi dă şi trupul
Păgânului să-l frâng

Văzând Saul dovada
Cu fapte de eroi
Îi şi dăduse-ndată
Costumul de război

Deşi-l văzuse grabnic
Tot nu-l lăsă prea lesne
Ci-l îmbrăcă pe David
Din creştet până-n glezne

Dar hainele de zale
De tot mi-l ghemuieşte
El îmbrăcat în ele
Nici nu putea să mişte

Şi zise-n răzbunare:
„N-am eu un Tată-n cer?
Aşa-mi face scăpare?
Dacă mă-mbrac în fier?''

Şi, neputând să-l ţină
Trânti costumul lor
Luă praştia-n mână
Şi traista de păstor

Coboară-apoi la vale
Cu cel mai grabnic pas
Luă cinci pietricele
Ce-s bune pentru tras

Şi cu-n toiag de-acasă
Cu praştia în mână
Îl vezi din rând cum iese
Spre vipera păgână

Când vede filisteanul
În David, un copil
Din nou ridică tonul
Hulind pe Israel

Tu vrei să vii la mine?
Cu ce vrei să te lupţi?
Ce, sunt eu, oare, câine?
De cu ciomag m-aştepţi?

Dar las, că-ţi iau cu capul
Israelul să vadă
Că-ţi dau la păsări trupul
Şi sângele, lor pradă

David pe cum păşeşte
Mai mult curaj îi vine:
„Ce gura ta rosteşte
voi face cu cu tine

Tu-n suliţă şi-n săbii
Credinţa ta ţi-o pui
Eu mă încred în Domnul
Şi în puterea Lui

În scutul rău şi-n zale
Te-ai îngropat de tot
Eu vin să-ţi stau în cale
Cu Domnul Savaot

Căci astăzi ai să intri
În rândul celor morţi
Căci am să-ţi tai şi capul
Cu sabia ce-o porţi

Să ştie lumea mare
Şi tot poporul tău
Căci Israelul are
În cer un Dumnezeu

Să ştie orişicine
Că sabia-i Cuvântul
Căci armele luminii
Vor birui pământul

David sare ca mielul
Pe câmp de bătălie
Iar Goliat,ca leul
Răcneşte să-l sfâşie

Israel scoase capul,
Păgânii,tot la fel
Priveau să vadă saltul
E David, sau nu-i el?

David cu mâna-n traistă
Cu ochii după pas
Îşi potrivi o piatră
Ce-i bună pentru tras

Cu-n ochi acum la piatră
Cu altu-n filistean
Se aşeză îndată
După cerescul plan

Când leul se-ntăreşte
Prin salturi cât mai crunte
David îl şi ocheşte
Cu piatra,drept în frunte


„Căzuuu!“ strigă lsrael.
Păgânii dau să vadă
E mort? Nu se mai scoală!
Nu le venea să creadă

David din două salturi
De Duhul Sfânt împins
A şi ajuns la trupul
Ateului învins

Îi taie-n grabă capul
Păgânului ateu
Şi-nalţă vesel glasul
Slăvind pe Dumnezeu

Păgânii, ca nisipul
Se scoală din ţărână
Văd pe David cu capul
Lui Goliat în mână

De spaima ce îi curmă
Şi groaza ce-i alungă
Israel pe-a lor urmă
Fugea ca să-i ajungă

Săltau de bucurie
Saul şi toţi ai lor
Căci Domnu-a dat să fie
David biruitor

N-ai mai oprit din forţă
Poporul filistean
Pân-au ajuns cu toţii
În vale,la Ecron

Israel pe o vale
Cu Saul mergea-n frunte
David,pe altă cale
Le-a ieşit în înainte

Oştirile lui Saul
Pe loc i-a-ncercuit
I-a prins ca într-un cleşte
Şi i-a măcelărit

De-atuncea filistenii
Convinşi au fost mereu
Că-n Israel există
Şi fi-va Dumnezeu

Rămasu-ne-a îndemnul
Imbold pentru credinţă
Că cei ce-L au pe Domnul
Avea-vor biruinţă

Tu, ramură din Iuda
Israelule nou
Tu, ce extragi din pilda
Prezentului tablou?

Azi Goliat trăieşte
E mort cel din Galaad
Dar el azi, oglindeşte
Spiritele din iad

Cum ieri luptau păgânii
Poporul filistean
Azi vezi luptând demonii
În frunte cu Satan

Şi-n noile lui planuri
Îl vezi şi azi asemeni
Căutând,dar nu terenuri
Ci inime de oameni

Fiinţa ce urma-va
Făptura cea cerească
El luptă s-o răpună
Ar vrea s-o cucerească

Şi-ar cuceri-o sigur
Acest spirit de leu
De ar fi David singur
Şi n-ar fi Dumnezeu

Dar cel ce-a dat lui David
Aşa credinţă vie
Născut-a-n lume astăzi
Ca el, o seminţie

Şi-n orice timp lupta-vor
Cu Domnul vor învinge
Aceşti aleşi de Domnul.
Aceştia-l vor înfrânge

Dar, iată o-ntrebare
La care mulţi greşesc
Cine-s aceia care
De Domnul sunt aleşi?

E greu răspunsul astăzi
Cum ieri i-a fost lui Saul
De-aceea-i lupul,Doamne
Cu oile-ntr-un staul

Căci mulţi nu pune seama
Pe cei aleşi de Domnul
Ci, care cum visează,
Îşi zic că au îndemnul

De s-ar scula azi Petru
Să vadă-aceşti experţi
Ar zice că fac teatru
Şi jertfă celor morţi

De douăzeci de veacuri
De când căliţi altarul
Ah,unde vă e rodul?
Şi unde-aţi lăsat harul?

Vă mulţumiţi să duceţi
Credinţa prin cuvânt?
Ah, unde-aţi lăsat crucea
Şi unde-i Duhul Sfânt?

Atâţia miei din turmă
Şi-atâtea oi rănite
Atâtea cad în urmă
Şi-atâtea sunt răpite

De ce n-aţi făcut focuri?
Ca alţi păstori din urmă
C-ar fi fugit toţi lupii
N-ar fi intrat în turmă

De ce-aţi lăsat vrăşmaşul?
De ce n-aţi făcut zid?
Dar unde sunt aleşii
Urmaşii lui David

Şi Petru nu disperă
Şi-ar suspina, şi-ar plânge
Azi lupta-i foarte mare
Şi Goliat învinge

Dar cei aleşi de Domnul
Trimişii la popor
Vor înţelege lupta
Şi datoria lor

Căci Cel ce-a dat credinţă
Lui David cel viteaz
Va întări sămânţa
Răsadului de azi

David, din nou lovi-va
Cu piatra lui Hristos
Şi Goliat cădea-va
A doua oară, jos

Şi n-ai să vezi vreun nume
Robit de vreun demon
Căci mulţi fraţi are-n lume
Spiritul lui Samson

De n-ar fi păstrat Domnul
Aceşti eroi aprinşi
Noi azi ne-am pierde drumul
Văzându-ne învinşi

Dar noi sperăm că harul
Şi ploaia cea târzie
Uda-va iar ogorul
Ca iarăşi să învie

Şi vom vedea demonii
Ieşind în goană mare
Ieşi-vor şi din oameni
Dar şi din adunare

Ieşi-va şi păcatul
Ce-n mulţi stă azi înfipt
Şi viclenii,şi toate
Aduse din Egipt

Atâta suferinţă
Atâţia apăsaţi
Avea-vor biruinţă
Şi fi-vor vindecaţi

Şi şchiopii, cât şi orbii
Şi cei răniţi de tot
Juca-vor mâine-n templu
Ca David la chivot

Şi vom vedea credinţa
Că nu-i oratorie
Căci Duhul dă viaţă
Şi tot ce-i mort, învie

Atunci să-l vezi pe Petru
Ca şi la revărsare
Cum seamănă Cuvântul
Cu har, şi dres cu sare

Vedea-vei în om darul
Şi arma de lumină 
De crezi că-l vezi pe David
Cu praştia în mână

Cum Duhul îndrepta-va
Cuvântul semănat
Aşa precis ca piatra
În vechiul Goliat

Atunci să vezi îndemnul
Aprins în fiecare
Când vor vedea pe Domnul
Lucrând în adunare

Iar spiritele rele
Ce stau pe lângă turmă
În zilele acele
N-o să le dai de urmă

Azi parcă nu au teamă
De nici un credincios
Dar mâine iar ţipa-vor
Ca-n timpul lui Hristos

Şi vor fugi demonii
Aşa-ntr-o plină goană
Cum a fugit de David
Oştirea filisteană

Când Domnul revărsa-va
Acel izvor ceresc
Afla-va şi chivotul
Neamul cel omenesc

Atunci, chiar dacă moartea
Ar sta în drum la sfinţi
Primi-o-vor cu sete
Ca vechii noşti părinţi

Nici Nero şi nici Ana
Nici fraţii lui David
Nici iadul cu Satana
Nu pot să facă zid

Făcliile credinţei
De-or arde ca şi-o ceară
Dori-vor ei viaţa
S-ajungă-n sfânta ţară

Cu feţele senine
Cu zâmbete de miri
Vor trece toţi ca Ştefan
În rânduri de martiri

Atuncea orişicine
Păgân, sau chiar ateu
Vedea-va că-n Israel
Exisră Dumnezeu

Şi mulţi din cei ce sting
Divina existenţă
Păcatele-şi vor plânge
Cu lacrimi de căinţă

Iar noi să dăm dovadă
Că-L credem fiecare
Mai bine să plângi astăzi
Decât în ziua mare

De-aceea astăzi, Doamne
Cum nu avem cuvinte
Ne-ntoarcem către Tine
Şi Te rugăm Părinte

Primeşte-ne cererea
Primeşte-ne Tu dorul
Adu-ne Tu lucrarea
S-o vadă tot poporul

Adu ploaia târzie
Ce mult e aşteptată
Şi dă credinţă vie
La fiecare, Tată

Atunci îl vom învinge
Pe vechiul filistean
Şi sigur vom ajunge
În noul Canaan

Grăbeşte, Tată, ceasul
Ce-l cerem suspinând
Trimite-ni-L pe Isus
Să vină mai curând

Să vii Isuse dragă
Te strigăm fiecare
Şi Duhul Tău Te strigă
Din toţi din adunare

Adu ziua promisă
Te strigă-al Tău popor
Ah, vino, o, Isuse,
Căci ardem toţi de dor

Adu-ne biruinţa
Cum altora le-ai dat
Cum ne-arătaşi prin pilda
David şi Goliat.

              18 iunie 1960
   


Comentarii
Adaugă comentariu
Raportează o problemă
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 426
  • Export PDF: 1
Opțiuni