Frămȃntări pentru pămȃnt,
Ură, neștiință,
Patimile ți-au înfrȃnt
mica ta credință.

Rătăcitele cărări,
Năzuinți deșarte,
Nesfȃrșite căutări
inima-ți împarte.

Te întorci apoi și plȃngi,
implorȃnd iertare!
Peste-o zi iar uiți și strȃngi
faptele murdare.

Dacă porți mereu, în har,
jugul păcătos,
Pentru tine e-n zadar
jertfa lui Cristos!

Cum vrei să asculți Cuvȃntul?
Ȋnșelȃnd Iubirea?
Nu trăi cum bate vȃntul:
Ţi-ai uitat menirea?

Tu ești fiu de Dumnezeu,
Tatăl tău e Rege!
Lasă, azi, păcatul greu;
Domnul te-nțelege!

Nu te frânge-n căutări
Fără de speranță,
Rătăcitele cărări
Nu te duc la viață.

Roagă-te să înțelegi,
Pentru totdeauna:
Adevărul, este Domnul!
Iar, Satan, minciuna!

Tu n-ai fost creat să mori,
Să te-ngroape firea;
Cerul este locul tău:
Cerul ți-e menirea!


Florești, Cluj