Resursa adaugata de Dependentadedumnezeu in 28/10/2016
El e refugiul meu. Și câtă nevoie am de un refugiu în vremuri ca acestea!
El e liniștea mea. La câtă gălăgie e în jur, în mine…
El e pacea mea. Nu mă tem de vești de războaie.
El e stânca mea. Oricât de mult se luptă valurile, eu stau bine.
El e ploaie și culoare. Mă îndrăgostesc tot mai mult de El prin tot ce văd că a făcut și face. Că e în tot.
El e răsărit și apus. E nelimitat. În timp. În minuni.
El e bucurie. Fiecare-mi zâmbet vorbește despre El. Oh, sunt și lacrimi! Dar fiecare e urmată de zâmbetul credinței în controlul Lui proclamată în rugăciune.
El e veșnicia mea. Nu vreau să trăiesc veșnic. Nu acesta e scopul, nu. Scopul e să Îl iubesc veșnic. Și a muri e un câștig…
El e îndurare. Văd când cad și mă pune iar pe stâncă.
El e milă. Cine să iubească în așa fel pe cineva ca mine?
El e măreț. Mai mult de atât. Mintea, ochii mei nu-L pot cuprinde.
El e frumusețe. Și nimeni nu e ca El.
El e adevăr. Îl aleg mereu pe El.
El e rege. Eeee, deasupra la toți!
El e creator. Și cât de minunate sunt lucrările Lui.
El e vindecare. Pentru suflet, el e prioritar.
El e domn. E o onoare să-L slujesc.
El e dragoste. De aceea e atât de minunată dragostea de la El.
El e al meu. Al meu Dumnezeu. Tată. Prieten. Adăpost. Ocrotitor. Învățător. Călăuzitor. Stăpân. Medic.
Iar eu sunt a Lui! Un nimic valoros în palmele Sale străpunse.
https://dependentadedumnezeu2015.wordpress.com/2016/08/08/el/
- Vizualizări: 975
- Gramatical corect
- Cu diacritice
- Conținut incomplet
